Wisdom of Life

Tinerii, dornici să afle istoria județului Neamț

Fundația Împreună pentru Solidaritate Socială din Piatra Neamț derulează în perioada 1 septembrie – 30 octombrie 2015 proiectul ”Județul Neamț prin ochii tinerilor”, finanțat de Consiliul Județean Neamț.

După două excursii, cu caracter formativ și cultural, organizate pe rutele: Piatra Neamț – Mănăstirea Sihăstria – Mănăstire Secu – Mănăstirea Neamț – Zimbrărie – Cetatea Neamț – Casa Memorială ”Ion Creangă” – Mănăstirea Văratec – Mănăstirea Agapia – Piatra Neamț și cea de a doua: Piatra Neamț – Mănăstirea Bistrița – Cheile Bicazului – Barajul de Acumulare Bicaz – Borca – Mănăstirea Durău – Piatra Neamț, a venit și rândul meleagurilor romașcane de a fi explorate de 30 de tineri, beneficiari ai proiectului.

SONY DSC

Sâmbătă, 10 octombrie, pelerinii au purces la o drumeție în municipiul Roman cu o primă oprire la Catedrala Arhiepiscopală a Romanului și Bacăului.

Întâmpinați chiar de la porțile catedralei de părintele protosinghel Gabriel Roșu, profesor de spiritualitate la Seminarul Teologic ”Episcop Melchisedec” Roman, copiii au avut parte de câteva ore de istorie din partea părintelui Gabriel Roșu.

”La finele secolului al XIV-lea localitatea Roman era o localitate rurală, dar în contextul condițiilor economice și sociale de mai târziu, s-a dezvoltat, mai ales în timpul domnitorului Roman I, de unde și numele orașului, aici fiind și o fortificație militară, deci un punct strategic militar. Ca reper istoric pentru întemeierea Episcopiei Romanului și a Biotului și un reper care ne ajută să identificăm cu aproximație perioada întemeierii Episcopiei din Roman, avem o scrisoare trimisă de Papa Grigorie al IX-lea, trimisă regelui Bela al Ungariei în care se face referire la câteva comunități schismatice din sudul Moldovei, aceste comunități erau de fapt ortodocșii din această zonă, dar în viziunea Papei Grigorie al IX-lea erau percepuți ca niște schismatici pentru că nu se supuneau scaunului papal. După întemeierea statului centralizat al Moldovei, de către Bogdan I și după aplanarea conflictului dintre Mitropolia Moldovei și Patriarhia Constantinopolului de către Alexandru cel Bun, în anul 1401, Alexandru cel Bun organizează viața bisericească din această zonă și construiește mai multe mănăstiri (mănăstirea Probota, mănăstirea Bistrița, mănăstirea Neamț, mănăstirea Humor) cu scopul de a cultiva spiritul românesc și ortodox în aceste vetre de cultură și pentru a stopa în același timp, prozelitismul catolic care era în extindere. Primul care a scris, care a formulat o ipoteză în legătură cu întemeierea Episcopiei Romanului și Bacăului a fost marele episcop și cărturar de Roman, Melchisedec Ștefănescu și cel care aduce ca argument pentru înființarea acestei Episcopii și-l pune în prim plan și prim ctitor pe Alexandru cel Bun”, a început părintele Gabriel să le povestească copiilor.

ex2Alexandru cel Bun a ctitorit mai multe mănăstiri printre care a refăcut și Biserica ”Sf. Vineri”, care, ulterior s-a transformat în actuala biserică Episcopală, pe ruinele acelei biserici s-a ridicat actuală Catedrală Arhiepiscopală.

Părintele Gabriel Roșu, a amintit și de domnitorul Petru Rareș, sub egida căruia a fost ctitorită actuala Catedrală Arhiepiscopală între anii 1540-1550. ”Petru Rareș moare în anul 1546, iar catedrala se termină în anul 1550, în timpul episcopului Macarie al II-lea. Planul arhitectural este cel tradițional, inițial, a fost împărțită în cinci compartimente, în cele cinci simțuri omenești, dar mai târziu, în secolul al XVIII-lea au fost eliminate aceste despărțituri pentru a crea mai mult spațiu pentru credincioși. Perioada lui Petru Rareș s-a dovedit a fi una de vârf a artei bisericești în Moldova prin îmbinația elementelor și de tip oriental și prin cele două adaosuri, pridvorul și gropnița de la mănăstirea Neamț, cele două elemente specifice artei moldave din timpul lui Petru Rareș. Pictura bisericească este în naos, este din secolul al XVI – lea, nu s-a intervenit asupra ei, este originală, iar pictura din pronaos a fost trecută în secolul al XVIII-lea.”

Consumatori de carte bună, din care pot afla mai multe informații despre istoria neamului românesc, pelerinii au vizitat biblioteca catedralei arhiepiscopale, unde murmurau neîntrerupt uimirea față de volumul de cărți și mai ales de carte veche, care li se deschidea în fața ochilor.

ex3”În perioada interbelică, episcopul nostru la acea vreme, Lucian Triteanu, ardelean adus cu scopul de a ține unită Biserica Moldovei cu Biserica Ardealului și el s-a gândit să vină în sprijinul preoților prin achiziția de cărți cu circuit închis (bibliotecă) pentru clerici, studenți la teologie. Se cumpărau peste 5000 de cărți pe an, la vremea respectivă”, a menționat maica Daria, bibliotecara catedralei arhiepiscopale.

Maica Daria le-a explicat tinerilor ce înseamnă cartea de patrimoniu: ”Cartea de patrimoniu, este cartea veche, până în 1800. Înainte era o bibliotecă și mai veche, iar noi am restaurat o parte dintre cărți. A restaura o carte este foarte, foarte greu și scump. Avem un fond de carte, care este cotat drept carte veche, dar uzuală. La noi, tinerii au acces la aceste cărți vechi, pentru că sunt biblioteci care nu dau dreptul tinerilor să acceseze astfel de cărți.

Întrebată care este cea mai veche carte din biblioteca Arhiepiscopiei, maica Daria le-a arătat și prezentat vizitatorilor o carte din 1514, scrisă în limba latină și în greaca veche. ”Această carte s-a scris după manuscrisele lăsate de Sfântul Vasile, iar cei care transcriau aceste documente erau călugării. Toate aceste cărți vechi au fost foite, ca să spun așa. Când a venit al II-lea Război Mondial și când s-a aflat că vor veni rușii în zona Moldovei, primul lucru care a fost evacuat a fost patrimoniul și pe locul doi populația. Toate cărțile de patrimoniu au fost duse la Sibiu și au fost ținute acolo, prin subsoluri umede, unde s-au și degradat după care ne-au fost date înapoi.”

Tinerii au vizitat și Fundația ”Episcop Melchisedec” care are în componență o grădinița de copii, ctitorită de episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu, atunci se numea Grădina de copii. Este prima grădiniță de copii din zona Neamțului, iar în prezent are și program de afterschool. Fundația mai are în componență un centru de zi pentru socializare, precum și un centru medical de permanență.

ex4Pe lista obiectivelor de vizitat în Roman s-a aflat și biserica armenească, care a impresionat prin construcția pe un plan cruciform, cu absidele laterale dreptunghiulare și absida altarului semicirculară, prevăzută cu 19 ferestre și două turle cu frizele lor sculptate în piatră, toate aceste elemente oferă eleganță și zveltețe întregului edificiu.

”Așezarea armenească a armenilor din Moldova este atestă în anul 1551 printr-un cântec de jelire, apoi prima biserică armenească din Roman, atestată, este din anul 1624. Întemeietorii ei fiind boierul Agopșa și soția acestuia, Muhala. Biserica Armenească era alcătuită din naos, pronaos, altar și două încăperi în stânga și în dreapta, unde se așezau tinerii (fetele separat, băieții separat). Astăzi, biserica mai are două camere, unde se săvârşeşte Sfântul Botez, iar cealaltă este transformată în cantină socială, unde mănâncă 25 de copii care provin din familii defavorizate social. Relieful iconografic, ce a mai rămas astăzi din icoanele bisericii armenești sunt icoanele din partea din față, una dintre ele îl reprezintă pe Sf. Grigorie luminătorul, care este ocrotitorul armenilor”, a subliniat doamna Cazacu Ionela Ramona, profesor de limba română la Școala Nr. 8 din Roman și voluntar la biserica armenească.

ex6Odată cu plecarea armenilor în perioada comunistă, biserica armenească s-a închis, iar după cutremurul din 1977 aceasta a intrat într-un avansat proces de degradare. Ca urmare a acordului dintre  Episcopia Romanului şi Arhiepiscopia Armeană din Bucureşti, biserica este cedată Episcopiei Romanului şi va fi restaurată între anii 1981 – 1985. Începând cu anul 1990 biserica devine paraclis pentru practica liturgică al Seminarului Sfântul Gheorghe, iar din anul 1999 devine parohie.

Ziua s-a încheiat cu vizita la biserica ”Schimbarea la Față”, care este un lăcaș de cult de rit ortodox aflată în Cimitirul Eternitatea din orașul Roman. Biserica are două hramuri: Schimbarea la Față și Cei 40 de mucenici. Biserica a fost clădită între anii 1883-1884 din cărămidă, în stil neoclasic.

ex5Judeţul Neamţ este unul dintre cele ma bogate în obiective culturale şi turistice ale ţării, cu locuri unice şi atractive pentru toate vârstele.

Cu toate acestea, ele nu sunt cunoscute şi vizitate de către tânăra generaţie la adevăratul potenţial, deoarece sunt localizate în Moldova, considerată o regiune săracă, şi prin această prismă, ţintă a unor prejudecăţi în ceea ce priveşte calitatea obiectivelor sale culturale.

De asemenea, deşi judeţul Neamţ este promovat prin canale tradiţionale de comunicare (albume, pliante, pagini de internet, etc.), acesta sunt mai puţin accesate de tânăra generaţie, care preferă să se informeze de pe canale mai puţin tradiţionale şi să considere mai credibile informaţiile care vin din partea colegilor sau persoanelor de vârsta lor.

Brîndușa Dediu