Blog

Aventură prin lectură, „pod între învățarea tradițională și cea bazată pe experiență”

În cadrul proiectului „Aventură prin lectură” implementat de Fundația Împreună pentru Solidaritate Socială în parteneriat cu United Way România, elevii de la învățământul primar ai Școlii Gimnaziale I. Gervescu Săvinești, sub îndrumarea doamnei profesor pentru învățământ primar Doboș Carmen Petronela, pășesc într-o lume unde cărțile prind viață. „Astăzi nu merg la o lecție. Astăzi merg într-o aventură.” Elevii cuprinși în grupele acestui proiect sunt școlari din clasele I, a II-a, a III-a și a IV-a.

„Aventură prin lectură” este pentru lectură ce este „Școala Altfel” pentru învățare – o formă ludică, motivațională și deschisă a educației formale.

Este un pod între învățarea tradițională și cea bazată pe experiență, punând accent pe plăcerea de a citi, nu doar pe performanță școlară.

Noiembrie a început pentru mine cu o liniște aparte, o liniște din aceea care pregătește surprize și emoții. În fiecare zi, când intram în sala de grupă, aveam sentimentul că pășesc pe tărâmul unei povești care urmează să se scrie de la o zi la alta. Copiii mă priveau cu ochii lor mari și luminoși, iar în privirea lor descopeream aceeași întrebare nerostită: Ce lume deschidem astăzi?

Prima noastră aventură a fost călătoria în interiorul corpului uman. Am deschis cartea „Autobuzul magic”, iar în jurul meu a început să se contureze un univers în care știința se transforma în mirare pură. Pe măsură ce povestea se desfășura, vedeam cum fiecare copil devine tot mai atent, tot mai implicat, ca și cum ar fi pășit el însuși în acea lume microscopică. Liniștea lor, curiozitatea din ochi, uimirea cu care urmăreau fiecare detaliu m-au făcut să simt că lectura poate transforma o oră obișnuită într-o experiență memorabilă. Iar când au început să își imagineze propriile călătorii, în corp, în natură, în univers, mi-am dat seama cât de mult lăsase povestea urme în imaginația lor.

În a doua parte a lunii am pășit într-o poveste diferită, o poveste despre unicitate și acceptare, inspirată din „Cel mai mare Gulliver”. În acea zi, atmosfera s-a schimbat aproape imperceptibil. Copiii ascultau altfel, mai așezat, mai profund, ca și cum undeva în interiorul lor povestea deschidea uși pe care poate nici ei nu le cunoșteau. Pe măsură ce paginile se derulau, simțeam o emoție tăcută în jur. Era ca și cum fiecare copil atingea, prin poveste, o parte sensibilă din propria identitate. Iar momentul în care au început să se deseneze pe ei înșiși, evidențiind ceea ce îi face speciali, a fost unul care mi-a rămas în suflet. În acele desene am văzut fragilitate, curaj, vulnerabilitate și o frumusețe sinceră care nu poate fi învățată, ci doar descoperită.

A urmat întâlnirea cu „Un băiat de nota 10”, o poveste care mi-a lăsat o amprentă puternică. În timp ce citeam, simțeam cum sala întreagă respiră altfel. Trăirile copiilor deveneau vizibile în fiecare expresie, în fiecare gest mic, în felul în care urmăreau evoluția personajului. Povestea lui Andrei a deschis în sufletele lor amintiri despre momente în care s-au simțit mici, nesiguri sau neobservați. A fost, poate, una dintre puținele zile în care am simțit cu adevărat că fiecare copil se oglindește în poveste. Iar bilețelele pline de încurajare pe care le-au scris apoi au fost dovada clară că empatia crescuse în ei ca o plantă îngrijită cu grijă. Copacul faptelor bune, pe care l-am creat împreună, s-a transformat într-un simbol al bunătății lor spontane și autentice.

În ultima parte a lunii am pășit în „Valea Generozității” alături de Erus. A fost o activitate luminoasă, caldă, ca o rază de soare în mijlocul unei luni reci. Copiii au ascultat povestea cu o liniște plină, o liniște care vorbea despre înțelegere și deschidere. Generozitatea părea să se cuibărească în ei firesc, ca și cum ar fi făcut parte dintotdeauna din felul lor de a fi. Bilețelele pe care le-au lăsat în cutia generozității erau mici mărturii ale faptului că binele se învață prin exemplu, dar se trăiește prin simțire.

Privind întreaga lună noiembrie, simt că a fost un timp al revelațiilor. Fiecare carte a fost o fereastră deschisă către altă lume, dar și către interiorul copiilor. Am văzut cum cresc emoțional, cum încep să se înțeleagă pe ei înșiși, cum învață să își recunoască sentimentele. Lectura a devenit pentru noi nu doar activitate, ci ritual, punte, transformare.

 

Iată și câteva impresii

„Iar pentru mine, ca profesor, noiembrie a fost încă o dovadă că meseria aceasta se trăiește cu sufletul. Fiecare poveste citită mi-a reamintit de ce sunt aici: pentru momentele de tăcere în care un copil înțelege ceva important, pentru privirile care se luminează, pentru inimi mici care se deschid în fața unei pagini.” (Prof. Educație Timpurie: Marcu Ludmila)

„Patriciei îi plac foarte mult jocurile și activitățile interactive, iar faptul că și-a făcut prieteni noi a încurajat-o vizibil. Excursia i-a plăcut în mod deosebit și a reprezentat o pauză plăcută față de rutina școlii.

Vă mulțumim foarte mult pentru implicare!” ( mama unei fetițe din clasa a II-a)

 

„Alexandro este foarte încântat, și-a făcut prieteni noi, îi plac activitățile, în excursie i-a plăcut foarte mult.

Mulțumiri și recunoștință tuturor celor care fac posibil ca acest proiect să bucure și să apropie copiii.”

 

„Emi zice că îi plac mult activitățile pe care le desfășurați… Că face fișe pe baza unei povești care o dați… Și în excursie a fost frumos, i-a plăcut la Grădina Zoologică, la Casa lui Ion Creangă, la mănăstiri. I-a plăcut tot, a fost tare încântat.”

„Și lui David îi plac toate activitățile pe care le desfășurați. Și în excursie i-a plăcut.”

„Și Vanesei îi place tot, în excursie i-a plăcut foarte mult.”

„Maya este foarte încântată de activități, jocurile interactive, prieteniile legate și timpul petrecut cu dvs.

Mulțumim frumos pentru implicare!”

„Andrei este încântat și îi plac activitățile care le desfășurați. Mulțumim forte mult pentru implicare!”

 

 

 

 

 

 

Prof. înv. primar Doboș Carmen Petronela