Blog

Provocarea lecturii

Implicarea în proiectul Aventură prin lectură, derulat de către Fundația Împreună pentru Solidaritate Socială, în parteneriat cu Școala Gimnazială „I. Gervescu” Săvinești și finanțat de Fundația United Way România, a venit ca o provocare pentru mine, ca profesor de gimnaziu, de a înțelege cum, cât, unde și când se produce formarea și dezvoltarea competenței de comunicare în limba maternă, mai nou denumită ca literație, una dintre cele opt competențe-cheie pe care Parlamentul European le-a descris în 2006 ca fiind esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții[i]. Este și o provocare să înțeleg cum aș putea interveni la gimnaziu pentru stimularea acestei competențe esențiale ca elevii din medii defavorizate să atingă un nivel de performanță optim nu doar promovării unui nou ciclu de studiu, ci și evoluției proprii prin consolidarea stimei de sine, capacitatea de relaționare și implicare în procesul de învățare continuă.

Termenul de literație[ii] este apărut destul de recent, iar în literatura de specialitate de la noi din țară a apărut și mai târziu. Spre deosebire de alfaberizare, în sens restrâns, învățarea scris-cititului prin instruire asistată a unei persoane analfabete, literația este un proces mult mai complex care implică trei abilități/componente esențiale:

1. Identificarea directă a informațiilor dintr-un text – Ce găsesc?;
2. Înțelegerea cuvintelor, propozițiilor, paragrafelor, adică conectarea dintre semnele grafice, contextul apariției lor și un sens, un înțeles – Ce înseamnă?;
3. Reflecția, modul în care ne raportăm la sensul descoperit – Este ceva asemănător sau diferit de ceea ce știu deja? Mă ajută informația? Ce părere am despre informația descoperită?

Așadar, literația se formează pe baza:

1. Cunoștințelor pe care le avem despre text, carte sau orice resurse tipărite – recunoașterea literelor, cuvintelor, enunțurilor, tipurilor de enunțuri, părților de vorbire, felul în care cuvintele se combină în enunțuri, elementele de construcție a textului și ale cărții.
2. Abilităților de a citi și scrie, de a ne exprima verbal și în scris;
3. Atitudinii pe care o avem față de lectură, față de comunicarea verbală și scrisă pe o anumită temă.

În plus, literația cunoaște două etape: una emergentă, apare spontan în cadrul familiei, și cea instructivă, dirijată, în perioada grădiniței și apoi în ciclul primar. Astfel, încă de mici, copiii preiau de la părinți și de la rude achizițiile care îi vor ajuta să devină cititori competenți: limbajul, bagajul emoțional, conectarea la lume, la carte. Dacă li se citește constant copiilor în familie, dacă au cărți în jurul lor, dacă văd adulți care citesc, dacă există o comunicare permanentă cu copiii prin intermediul căreia le este oferit sprijin emoțional, siguranță, validare, există șanse sigure ca aceștia să capete încredere în sine, să aibă un bagaj lingvistic (un număr mare de cuvinte pe care să le folosească în exprimare), să fie curioși, să știe să manevreze cărți, să considere lectura ca un spațiu normal al descoperirilor, al formării. În cadrul instituțional, vor avea rezultate academice vizibile mult mai repede.

De altfel, la grădiniță și în școala primară se construiește pe această temelie deja existentă. Pentru ca elevii să ajungă la înțelegerea a ceea ce citesc, chiar și a unui text cu puține semne și cu un limbaj denotativ, adică cu sensuri comune, des întâlnite ale cuvintelor, ei trec prin etape de conștientizare a relației dintre sunet și literă, dintre cuvânt și sens, de sesizare a ritmicității limbajului, de transpunere grafică a cuvintelor auzite, de pătrundere a sensurilor individuale și interconectate ale cuvintelor. Una dintre aspectele cheie pentru înțelegerea textelor este fluența[iii], „ușurința cu care transferă textul scris în limbaj oral” și ea se consolidează până la finalul clasei a III-a. Cu alte cuvinte, cu cât citesc mai precis, mai clar, cu intonație și pătrund mai rapid sensurile cuvintelor, cu atât elevii vor avea succes la înțelegerea unui text.

Ce se întâmplă în momentul în care oricare dintre etapele enunțate anterior cu achizițiile specifice este omisă sau parcursă parțial? Cel mai probabil, elevii vor întâmpina probleme de înțelegere a ceea ce citesc, așadar se vor situa în zona sau pe pragul acelui „diagnostic” de analfabetism funcțional, atât de des invocat în presă ca urmare a publicării rezultatelor testării standardizate PISA[iv].

În ultimii ani, prin interacțiunea cu elevii de la clasă am sesizat:

• Lipsa unor activități de lectură în familie la cei mai mulți dintre elevi – fie nu li s-a citit niciodată vreo poveste, fie nu au cărți în casă, fie părinții nu citesc, fie toate acestea la un loc;
• Existența unui vocabular precar, redus;
• Un schematism de comunicare: enunțuri incomplete, fragmentate, răspunsuri monosilabice, incapacitatea de numire a propriilor emoții sau stări, „căutarea” a cuvintelor pentru formularea propriilor gânduri;
• Lectură sacadată, cu omisiuni de litere în poziție finală, lipsită de intonație sau cu nerespectarea semnelor de punctuație;
• Lectură expresivă, dar fără pătrunderea sensurilor cuvintelor, fără identificarea unor informații de conținut și de înțelegere a unor situații de cauză-efect sau de înlănțuire cronologică a ideilor;
• Confuzii între reflecție (de ce?, cum?) și înțelegere (ce?, care?, unde?, când?) sau chiar lipsa celei dintâi;
• Formularea vagă, imprecisă a propriei opinii;
• Lipsa stimei de sine și a încrederii în capacitățile personale ceea ce blochează învățarea.

Proiectul Aventură prin lectură se adresează, pe de o parte profesorilor învățători, iată și profesorilor de gimnaziu, care doresc să se implice activități de stimulare a literației prin cursul de formare online susținut în prealabil derulării activităților de doamnele profesor de învățământ primar Florentina Ivănescu, Alina Iga, Andrada Mazilu, pe de altă parte elevilor din ciclul primar, dar și celor din primele clase gimnaziale, care întâmpină problemele mai sus enunțate și care, în timp, duc probleme de comportament, stimă de sine scăzută, lipsă de comunicare, eșec școlar și la inechități sociale. Obiectivul principal al proiectului este cel de a forma o atitudine pozitive față de lectură, prin crearea unui spațiu atractiv derulării activităților în actuala clădire a Centrului de Documentare și Informare (C.D.I.) din Săvinești, prin lipsa formalismului specific orelor de instrucție școlară, prin implicarea familiei, a voluntarilor, a persoanelor din comunitate, chiar și a unor scriitori care să participe la întâlnirile cu elevii selectați în proiect. În plus, aceștia beneficiază de o masă caldă și sunt programate și excursii tematice.

După o testare inițială a elevilor selectați de la clasele a V-a B și a VI-a B prin instrumentele platformei BRIO pentru a vedea nivelul de literație și componentele la care elevii au obținut scoruri reduse, în luna iulie am derulat primele activități cu teme gândite pentru intercunoaștere și stimularea stimei de sine – Care este talentul tău?, pentru înțelegerea rolului pe care îl au în viața noastră lectura – Călători prin lectură, imaginația – În lumea imaginației, poveștile – În lumea poveștilor. Alături de mine au fost voluntari, actuali și foști elevi ai școlii, care au dorit să contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de lectură, să îi ghideze pe colegii lor în lucrul cu textul și în descoperirea sensurilor nebănuite pe care un titlu îl poate ascunde. Activitățile au urmărit trei categorii de interacțiuni specifice etapelor de:

• prelectură: discuții și jocuri provocatoare pornind de la o anumită temă, pentru a crea conexiune, siguranță, stare de bine, pentru a verifica subtil nivelul de cunoștințe existent pentru acea temă, inclusiv crearea unui „bănci de cuvinte” care să fie consolidat pe parcursul întâlnirii;
• lectură: citirea cu voce tare a unor texte scurte, bogate ca sens și valori;
• postlectură: identificarea unor informații specifice, fișe de vocabular, formularea ideilor principale, analiza personajelor, jocuri de rol, întrebări de reflecție, jocuri propuse de voluntari sau chiar de elevii participanți pentru înțelegerea textului sau descoperirea mesajului acestuia.

Am observat că elevii se implică în discuții care sunt extrem de utile în preambulul cititului propriu-zis. Lectura cu predicții orale sau scrise, cu observații din partea lectorului legate de sensul unor cuvinte, de așteptări, de asocieri cu informații deja cunoscute din experiențe anterioare dezvăluie procesul gândirii în formarea înțelesului. Participarea la jocurile și exercițiile de după lectură favorizează schimbul de idei, dezvăluie nivelul de înțelegere, reglează cu tact eventualele confuzii. Caut să descopăr metode, instrumente utile care să faciliteze stimularea nivelului de literție.

Unde consider că este nevoie de intervenții adaptate:

• dezvoltarea vocabularului;
• exprimarea orală în enunțuri dezvoltate;
• stimularea gândirii critice;
• formularea concretă a opiniei imediat după fiecare întâlnire;
• exerciții provocatoare pentru următoarea întâlnire;
• lecturi personalizate cu prezentarea inedită a conținutului de idei și a semnificațiilor.

În plus, sunt elevi care nu au avut o prezență constantă, din cauza deplasărilor pe perioada vacanței. Revenirea la programul școlar, prezența mijloacelor de transport și, mai ales, implicarea familiei în activități comune pot fi modalitățile de reglare pentru ca participarea elevilor să aducă rezultatele scontate în cadrul proiectului.

Testimoniale:

• voluntari:

„Participarea ca voluntară la această activitate a fost una minunată. Am cunoscut copii pasionați de lectură și foarte implicați în jocuri. Am simți că prin implicarea mea în aceasta activitate am adus lectura mai aproape de sufletul oamenilor. A fost o experiență minunată care m-a motivat să mai particip și pe viitor în proiecte culturale sau educative” (Diana Aron, clasa a VIII-a A).

*

„Aventură prin lectură e un proiect super frumos și distractiv. Am avut ocazia, ca voluntară la activități, să vad cum este sa ajuți copiii să descopere răspunsurile corecte la diverse întrebări, dar am ajuns să mă simt și elevă, observând implicarea doamnei la activitate ca să le atragă atenția copiilor să nu se plictisească. Au fost jocuri, activități care ne-au provocat să fim mai curioși, să ne imaginăm, să răspundem la întrebări, să analizam o problemă înainte să facem vreo faptă. Mie mi-a plăcut foarte mult activitățile de la Aventura prin lectură. Nota mea este 10+ cu felicitări! (Ioana Rusu, clasa a X-a, absolventă a Școlii Gimnaziale „I. Gervescu” Săvinești).

*

„Implicarea în activitatea de voluntariat m-a făcut să înțeleg cat de mult contează să știi cum să lucrezi cu copiii și cât de mare e satisfacția să vezi că le-a plăcut ceea ce ai făcut pentru a îi ajuta să meargă prin universul poveștilor. Voluntariatul înseamnă mult mai mult decât cuvântul în sine, înseamnă dedicare pentru un anumit colectiv. Pe mine m-a ajutat să îmi dezvolt capacitatea de înțelegere a oamenilor în sine și de a cunoaște noi pământeni. Ceea ce vreau să spun este că încurajez persoanele să fie voluntari pentru a evolua odată cu celelalte persoane.” (Ștefania Urdă, clasa a VIII-a A).

*

„Deși nu am participat la toate întâlnirile clubului, sunt convinsă că mi-ar fi plăcut foarte mult. Prin timpul petrecut acolo, am ajuns să îmi cunosc mai bine colegii din clasele mai mici, încât să încerc să îi ajut. A fost o experiență magică să văd cât de mult se pot implica copiii atunci când citesc împreună. Am luat parte la momentele lor de bucurie, de curiozitate și de găsire a unor idei creative. Astfel, prin poveștile citite de dna de română fiecare a descoperit magia poveștilor prin ochi de copil. A fost o experiență specială și sunt convinsă că voi participa și la următoarele întâlniri de acest fel!” (Ioana Dumitrache, clasa a VIII-a A).

 

*

„Mie mi-a plăcut deoarece m-a ajutat mult să rețin mult mai multe lucruri deosebite și frumoase” (Catinca, clasa a II-a).

• participanți:

„La orele de Aventură prin lectură mi-a plăcut că am aflat despre cărți noi, despre materiale din care se fac pălăriile. Mi-au plăcut și jocurile pe care le-am făcut. Sper că orele viitoare să fie mai interesante.” (Ecaterina Poloboc, clasa a V-a B)

*

„Mi-a spus Dario că interesant până acum.” (părinte, Savu Elena)

*

„Părerea mea despre proiectul Aventură prin lecetură este una bună deoarece am făcut activități interactive, am colaborat cu copiii și a fost foarte distractiv!” (Magdalena Dinu, clasa a VI-a B)

[i] DESCRIPTIVUL COMPETENȚELOR CHEIE EUROPENE, traducere și adaptare după Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC1), https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/04/competente-cheie-europene.pdf

[ii] Maria Kovacs, Alina Răducanu, Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare, 08.09.2022, https://scoala9.ro/editorial-de-ce-literatie-nu-e-egal-cu-alfabetizare/1388

[iii] Maria Kovacs, Fluența citirii orale și comprehensiunea, https://toticopiiicitesc.ro/fluenta-citirii-orale-si-comprehensiunea/

[iv] „Programul PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu la nivel internațional realizat de către OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). Scopul testelor standardizate PISA este de a evalua sistemele educaționale prin măsurarea performanței școlare a elevilor de 15 ani pe trei domenii principale (citire, matematică și științe)” – https://brio.ro/blog-detail/testarile-standardizate-pisa-cateva-concluzii-despre-ce-anume-ii-face-pe-elevi-sa-performeze/7