Fundația Solidaritate și Speranță – filiala Săvinești, în parteneriat cuParohia ”Sfinții Voievozi” Săvinești a desfășurat în data de 29 mai 2014, de ziua Înălțării Domnului, acțiunea social – filantropică ”Rugă pentru părinți”, la Căminul pentru persoane vârstnice Roznov.
Un grup de voluntari din cadrul celor două instituții, și-au asumat pentru o zi rolul de ”nepoți” de suflet ai bătrânilor aflați la Căminul din Roznov. Mai exact, au dorit să aducă o rază de soare, de bucurie, în sufletele însigurate.
În cadrul acestei vizite s-au oferit produse igenico-sanitare și dulciuri, voluntarii primind în schimb un zâmbet, o lacrimă de bucurie și o îmbrățișare din partea persoanelor asistate de căminul pentru persoane vârstnice.
Oameni cu povești de viață extraordinare, cu credința că Dumnezeu nu i-a uitat, au stat de vorbă cu voluntarii și le-au împărtășit din experiența lor de viață din cadrul centrului. Pentru cei mai mulți dintre ei, viața în Căminul din Roznov înseamnă socializare, păstrarea legăturii cu realitatea și faptul că cineva are grijă de ei contează enorm, au sentimentul de apartenență.
Am stat de vorbă și cu domnul director al Căminului pentru persoane vârstnice Roznov, Radu Năstase, care ne-a mărturisit: ”Este o încercare pentru mine, vin din domeniul oncologiei, dar pot spune că am o experiență în a lucra cu persoane aflate în situații dificile. Și în oncologie făceam o muncă asemănătoare, discutam cu familiile lor, încercam să-i fac să socializeze, iar aici e vorba tot de socializare. Mulți gândesc că au venit aici pentru că au fost abandonați, din păcate, de familie și ce trebuie să fac, din punctul meu de vedere, este să-i fac să simtă că trăiesc. Nu vreau să-i văd în pat, că se uită la tavan sau că stau singuri, încerc să le fac activități astfel încât să stea cât mai mult împreună, să vorbească, să împărtășească fiecare experiența de viață care a avut-o. Cam asta fac de când am venit aici. Le-am pregătit câteva evenimente, am adus un ansamblu folcloric și un solist de muzică populară, care le-au cântat, reușind să-i scot pe toți din camere. Vreau să se simtă ca acasă”.
Bunicii au primit cu zâmbetul pe buze vizita “nepoților” lor de suflet și s-au bucurat de darurile primite.
Putem face lucruri minunate, dar depinde doar de noi.
No Comments