Blog

“Fă ceea ce poți, în locul în care ești, cu ceea ce ai și cu ceea ce ești!”

Dezvoltarea comunitară este procesul prin care indivizii dintr-o anumită zonă geografică sau dintr-o comunitate delimitată geografic sau de interese își asumă responsabilitatea pentru producerea unui schimbări în comunitate, fără a aștepta ca guvernul, autoritățile locale sau altcineva să facă acest lucru în locul lor.

Despre scopul unui proces de dezvoltare comunitară, dar și despre rolul facilitatorului de dezvoltare comunitară ne va vorbi în cele ce urmează o echipă a Fundației Solidaritate și Speranță – filiala Săvinești.

În perioada 20-25 aprilie 2015, Agafia Roșu, asistent social în cadrul Parohiei „Sfinții Voievozi” din Săvinești, Mihaela Bulai – asistent relații publice și comunicare al Fundației Solidaritate și Speranță – filiala Săvinești și Sânziana Zaiț – consilier juridic în cadrul aceleași fundații, au participat la un curs intitulat Facilitator de Dezvoltare Comunitară, care a avut loc la București.

–Timp de cinci zile, ați avut ocazia de a participa la un curs foarte interesant. Spuneți-ne, vă rugăm mai multe detalii despre acest subiect.

Mihaela Bulai: În urma acestor cinci zile de workshop-uri, ne-am dat seama că facilitarea comunitară pornește, în mod logic, de la cunoașterea subiectului căruia ne adresăm, în cazul de față, comunitatea. Aceasta se poate realiza direct prin comunicarea interpersonală directă (cu fiecare în parte – scop dificil de atins) sau cu liderii comunității care, se presupune, își cunosc bine membrii și structura comunității.

De asemenea, în cadrul acestor întâlniri s-au recapitulat sumar tipurile de comunicare (verbală, nonverbală și paraverbală) și calitățile unui bun ascultător (deschiderea, receptivitatea, empatia –  imperios necesară, acceptarea, răbdarea și capacitatea de a oferi feedback – iarăși, foarte important pentru constructivitatea discuțiilor).

S-au stabilit apoi nevoile comunității, rezultând de aici obiectivele de atins pentru dezvoltarea comunitară și resursele pe care le poate folosi comunitatea pentru a-și atinge obiectivele și rezolva problemele cu care se confruntă.

Prin urmare, facilitatorul crează spațiul necesar discuțiilor, crează oportunități, crează o linie de urmat pentru a avea succes planul ce urmează a fi implementat de membrii comunității, după planificarea mai sus menționată.

–La ce ne putem gândi prima dată când rostim termenul de facilitator comunitar?

Agafia Roșu: Pentru început aș dori să precizez că facilitatorul este acea persoană specializată în acordarea de asistență comunităților în vederea desfășurării unei activități comunitare.

Printre rolurile asumate de un facilitator se numără: oferirea de sprijin membrilor  comunității în vederea depășirii obstacolelor; asigurarea că sprijinul acordat nu creează dependență sau demotivează oamenii; motivarea comunității sau încurajarea oamenilor atunci când au nevoie, dar și transferarea abilităților și cunoștințelor necesare pentru a se putea descurca singuri.

-De ce este important ca membrii comunității să se implice activ în proiectele pe care le vizează comunitatea?

Sânziana Zaiț: Prin implicarea activă a comunității se pot face cunoscute nevoile și problemele locale, se pot genera idei de dezvoltare, se promovează cunoștințe și abilități locale, se poate testa fezabilitatea unor propuneri care pot fi astfel îmbunătățite.

În aceeași măsură, poate crește capacitatea comunităților de a se ocupa de propriile probleme și de a avea mai mult control asupra deciziilor care se iau cu privire la dezvoltarea propriei comunități. Mai mult se promovează relații solidare între oameni, prin cooptarea în vederea atingerii unor scopuri comune, se identifică, se dezvoltă și se mobilizează resursele locale sau se asigură sustenabilitatea proiectelor comunitare.

–Cum putem construi relații cu cei din comunitate?

Agafia Roșu: Sfatul meu este să încercați să construiți o relație pas cu pas. Fiind prietenoși și găsiți elemente comune, fiindcă deși poate părea lipsit de importanță, un zâmbet sau un cuvânt prietenos poate înfrumuseța ziua cuiva.

Puneți întrebări! Este alt lucru important, fiindcă oamenilor le pace să vorbească despre ei și despre ceea ce gândesc. Apoi acceptați oamenii așa cum sunt ei  – nu trebuie să fiți neapărat de accord cu cineva pentru a putea avea o relație cu el.

Porniți de la premiza că și ceilalți doresc să aibă această relație. Depășiți-vă teama de respingere și de eșec, iar în aceeași măsură fiți consecvenți în acțiuni. Este foarte important să învățați oamenii să se implice, întrucât mulți oameni caută ocazia de a întâlni alți oameni cu care să împartă scopuri comune.

– Care sunt trăsăturile care definesc un bun facilitator de dezvoltare comunitară?

Agafia Roșu: Facilitatorul comunitar trebuie să fie diplomat, realist, să dețină instrumente de comunicare, să aibă abilități de formator și să fie pregătit teoretic în domeniul în care activează, în funcție de problema comunității pe care va dori să o abordeze.

Mai mult, acesta trebuie să fie optimistul realist, să-și asume responsabilitatea pentru sarcinile, desfășurarea și rezultatele întrunirii, să asigure obiectivitatea și să mențină grupul pe direcția dorită.

–În cele cinci zile de training ați învățat despre modalitățile de facilitare a unei ședințe, dar și cum arată o ședință eficientă. Povestiți-ne puțin, ce înseamnă o ședință reușită?

Agafia Roșu: O să aducem în discuție metoda STEPS de gestionare a ședințelor – spațiu, timp, evenimente, produs, stil. Este foarte important spațiul fizic în care se va organiza întâlnirea. Timpul înseamnă nu numai perioada în care este planificată ședința, dar și durata acesteia, intervalele dintre evenimente în timpul ședinței. Evenimentele pot servi momente care imprimă ședinței un caracter deosebit.

Produsul este rezultatul ședinței; dacă nu avem niște scopuri clare, bine definite la începutul ședinței va fi greu să obținem rezultate satisfăcătoare.

Iar stilul ședinței constă în felul, formele și metodele de moderare a discuției din partea facilitatorului, ce determină astfel, atmosfera cre domnește în sală.

–De asemenea, ați discutat despre conflict. Care sunt cele mai importante strategii folosite în managementul conflictului?

Agafia Roșu: Managementul conflictelor este o altă aptitudine importantă a facilitatorului comunitar. Conflictul apare atunci când se ivesc deosebiri între fapte și percepții, între scopurile și rezultatele dorite, între căile și metodele de îndeplinire a scopurilor.

În general, strategiile de abordare ale conflictului se bazează pe două dimensiuni fundamentale ale comportamentului: asertivitatea și cooperarea.

Dar, Thomas Kenneth a definit cinci strategii folosite în managementul conflictului: evitarea, acomodarea, competiția, colaborarea sau compromisul.

–Încă de la începutul întâlnirii noastre ați adus în discuție importanța practică a acestui curs. Ați avut de realizat un mic plan de dezvoltare comunitară. Vă rugăm să ne spuneți ce obiective, strategii și tactici ați elaborat împreună cu echipa dumneavoastră.

Mihaela Bulai: Am fost împărțiți în 2 grupe. Grupa în care am fost implicată a pus în ”scenă” o ședință de facilitare, fără a fi regizată prea mult . Câțiva dintre  membrii grupului au primit roluri (agresor, facilitator, un membru care disimula discuția, un membru care ar fi trebuit să calmeze agresorul și un membru observator care ar fi trebuit să intervină acolo unde considera că este necesar – acesta ma fost eu ).

A fost antrenant și rezultatele au fost diferite la fiecare grup. Am analizat punctele tari și punctele slabe și felul în care ar trebui să decurgă o ședință cu rezultate bune, constructive din care să reiasă soluții, și nu dispute.

Agafia Roșu: Echipa din care am făcut parte a avut de elaborat un proiect de dezvoltare regional, intitulat Articole Tradiționale Românești. Am identificat nevoile dintr-o comunitate – localitatea Fililoara, com. Agapia, jud. Neamț, și anume faptul că există un număr de beneficiari cu venit minim garantat în rândul tinerilor, cu vârste cuprinse între 16-25 de ani. Am identificat împreună cu reprezentanți comunității necesarul de dezvoltare, am definit scopul proiectului – dezvoltarea regională prin mijloace proprii, iar apoi am stabilit obiectivele (învățarea producerii articolelor tradiționale specific zonei, dar și comercializarea acestora). Am descris grupul țintă, apoi am enunțat activitățile pe larg, am realizat un plan de intervenție, iar la final am lucrat la monitorizarea și evaluarea intervenției comunitare. Împreună cu măicuțele de la Mănăstirea Agapia, s-au produs articole tradiționale de tipul ii, catrințe, ștergare, dar și alte produse cu specific tradițional.

– Câteva concluzii vis-à-vis de experiența dobândită în urma acestor cinci zile de workshop-uri…

Mihaela Bulai: În afara orelor de curs, am avut experiența plăcută de a învăța din comportamentul unor oameni cu educație etică, ce au fost receptivi la activitățile practice din cadrul cursului teoretic. Astfel, se poate forma cu ușurință o echipă ce merge în direcție constructivă, cu relaxare și bună dispoziție necesară unui bun mers al oricărei activități. Deși veniți din medii diferite, diferențele s-au minimalizat repede și s-a format o echipă armonioasă, plăcută și bine intenționată.

S-a dovedit că între oameni aparent diferiți se poate crea o echipă de neînvins dacă există bunăvoință și educație etică, dacă se respectă regulile de bun simț și nimeni nu se pune mai presus de interesul echipei.

Mă bucur că am avut ocazia să particip la acest curs și sunt extrem de recunoscătoare pentru experiența căpătată.

Vă mulțumim pentru timpul acordat și ne bucurăm că ne-ați împărtășit din informațiile și experiența dobândită. Vă dorim succes pe mai departe!

Alexandra Gîrbea